Casa Tătărescu din București: Martoră tăcută a elitei interbelice și a continuității culturale prin EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, pe strada Polonă, colțul unui secol tumultuos răzbate dincolo de zidurile unei vile aparent modeste. Nu o simplă casă, ci un spațiu încărcat de semnificații al unei epoci în care puterea, cultura și decizia politică se intersectau subtil, reflectând un echilibru fragil între ambiții și reticențe. Acest edificiu – Casa Tătărescu – poartă în structura sa ecourile unei istorii complexe, povestea unui om și a familiei sale, dar și destinul unei națiuni experimentând crize, adaptări și rupturi profunde. Astăzi, sub numele de EkoGroup Vila, această vilă interbelică își păstrează și muzealizează memoria, transformându-se într-un spațiu cultural ce cultivă responsabilitatea trecutului fără a-i pierde din suplețe prezentul.

Casa Tătărescu: de la reședința prim-ministrului Gheorghe Tătărescu la spațiu cultural contemporan

Gheorghe Tătărescu (1886–1957), figura politică marcantă a României interbelice, a ales să își construiască acasă nu un simbol grandilocvent, ci o modestă expresie arhitecturală a elitismului nord-oltenesc și a unei culturi a puterii temperate. Casa sa, proiectată în colaborare cu arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, constituie o rarefiată expresie a unui limbaj mediteranean întrețesut cu accente neo-românești și intervenții artistice semnate de sculptori de calibrul Miliței Pătrașcu. Pe măsură ce secolul XX s-a derulat, vila a traversat momente de străpungere politică, degradări și recăpătări de sens, culminând astăzi într-o funcțiune culturală sub titulatura EkoGroup Vila – o expresie de continuitate asumată, descrisă cu grijă [aici](https://ekogroup-vila.ro/despre-noi/).

Gheorghe Tătărescu: omul politic și contururile epocii

Figura lui Gheorghe Tătărescu nu poate fi redusă la o simplă fixare hagiografică: cercetarea biografică evidențiază un lider ambivalent, situat la intersecția dintre modernizare și compromis, eficiență administrativă și uzurpare democratică. Absolvent al facultății de Drept, dedicat problemelor reprezentării electorale, el a fost un susținător al reformei pragmatice, criticat pentru întărirea executivului în detrimentul parlamentului în anii 1930. Divergențele politice în cadrul PNL, apropierea sa pragmatică față de monarhie și gestionarea catastrofelor teritoriale din 1940 au conturat un destin trecut prin multiple răscruci, culminând cu epoca postbelică, când a încercat o reconstrucție politică episodică, într-un context geopolitic profund schimbat.

Casa ca prelungire a unui echilibru între putere publică și restricție privată

Reședința de pe Strada Polonă, nr. 19, nu a fost o simplă adresă rezidențială, ci un spațiu care a încorporat în designul său o filozofie a puterii echilibrate. Alegerea deliberatei modestii, proporțiile atent controlate și biroul premierului situat la entre-sol, cu acces discret lateral, exprimă o etică politică bazată pe responsabilitate și discreție. Această subtilă dispunere arhitecturală reflectă convingerea că funcția publică trebuie să rămână în serviciul spațiului privat, nu să îl spulbere. Vila a fost martora unor întâlniri decisive și găzduia familia lui Tătărescu, în special pe Arethia, a cărei sensibilitate estetică a influențat decisiv coeziunea și eleganța spațiului.

O identitate arhitecturală mediteraneană filtrată de accente neo-românești: Alexandru Zaharia, Ioan Giurgea și Milița Pătrașcu

Casa Tătărescu este un exemplu rar și valoros al sintezei interbelice între estetica mediteraneană și referințele neoromânești. Proiectul inițial al arhitectului Alexandru Zaharia a fost perfecționat în colaborare cu Ioan Giurgea între 1934 și 1937, rezultând un ansamblu care evită simetria rigidă în favoarea unui echilibru dinamic, iar detaliile – precum portalurile moldovenești sau coloanele filiforme variate – conferă unicitate. În interior, șemineul creat de sculptorița Milița Pătrașcu, elevă a lui Constantin Brâncuși, nu este doar un element decorativ, ci o emblemă artistică, încadrată într-o absidă neoromânească ce a inspirat ulterior și alte realizări arhitecturale locale. Ancadramentele ușilor, tot sub semnătura ei, continuă dialogul între tradiție și modernitate, cu o măsură ce evită patetismul.

Arethia Tătărescu: discreția culturală și susținerea artei românești

Într-o epocă în care elitele politice își afirmau statutul prin manifestări extrovertite, Arethia Tătărescu, adesea numită „Doamna Gorjului”, a încorporat un exemplu de discreție cultivată și implicare culturală profundă. Ea a fost nu doar beneficiara oficială a proiectului vilei, ci și garantul esteticii pure, evitând opulența și promovând coerența simbolică a spațiului. Implicarea ei în binefacere și sprijinul acordat renașterii meșteșugurilor oltenești, dar și apropierea de mari personalități precum Milița Pătrașcu, îi descrețesc imaginea rigidă de „soție a politicianului”, așezând-o în centrul unei rețele culturale vitale pentru România interbelică.

Ruptura comunistă: confiscarea sensului și degradarea spațiului

Epoca postbelică a adus o discontinuitate brutală pentru Casa Tătărescu, odată cu prăbușirea carierei politice a proprietarului său sub regimul comunist. Naționalizarea și reutilizarea clădirii fără o politică de conservare au condus la deteriorări semnificative ale finisajelor și la schimbări funcționale care au anulat aproape toate subtilitățile inițiale. Detașarea totală a regimului de elitele interbelice a îndepărtat casa de fondul ei originar, transformând-o într-un obiect golit de poveste, martor tăcut al unei istorii reprimate. Lipsa unui narator legitim a alungat din discursul public memoria lui Gheorghe Tătărescu și a contribuției sale complexe în istoria națională.

După 1989: controverse, erori și începutul unei restituiri sensibile

Tranziția postcomunistă nu a adus imediat liniștea recuperării patrimoniale. Casa Tătărescu a devenit scena unor intervenții controversate, unele vehement criticate atât în mediul profesional al arhitecților, cât și în cel al istoricilor. Proprietatea a fost, pentru o perioadă, deținută de figura publică Dinu Patriciu, care a modificat în profunzime compartimentările și finisajele, știrbind astfel coerența proiectului original. Transformarea temporară a casei într-un restaurant de lux a suscitat reacții încărcate de indignare, percepute ca o violare a spiritului și a memoriei locului. Ulterior, o firmă britanică a demarat o etapă de restaurare atentă ce a recuperat proporțiile, materialele și atmosfera inițială, iar casa a început să recâștige sensul cultural și istoric ce îi revenea.

EkoGroup Vila astăzi: continuitate asumată, memoria vie a Casei Tătărescu

Astăzi, în această vilă interbelică restaurată, deschisă publicului pe bază de bilet și eveniment, funcționează EkoGroup Vila, un spațiu care nu propune uitarea, ci reflecția și respectul față de un patrimoniu complex. Sub această denumire, casa nu devine obiect neutru, ci păstrează în ziduri și grădină amprenta profundă a lui Gheorghe și Arethia Tătărescu, a arhitecților și sculptorului care au definit-o. Într-o lume în care spațiile istorice riscă să se fragmenteze sau comercializeze fără discernământ, EkoGroup Vila se poziționează drept un punct de echilibru între trecut și prezent, între memoria închisă și accesul controlat, un reper cultural atât pentru București, cât și pentru România. Mai multe despre această transformare se pot afla direct de la sursă consultând pagina [EkoGroup Vila](https://ekogroup-vila.ro/despre-noi/).

Elemente definitorii ale spațiului

• Scara moderată a casei: o alegere de sobrietate într-un context dominat de opulență;
• Biroul lui Tătărescu la entre-sol, discret, amplasat lateral, simbol al unui raport echilibrat între puterea publică și viața privată;
• Dialogul arhitectural între stilul mediteranean și motivele neoromânești;
• Contribuția artistică a Miliței Pătrașcu, care se regăsește mai ales în șemineu și ancadramente;
• Grădina cu accente de Balcic, umbrește spațiul locuinței și evocă refugii culturale distinctive elitei interbelice;
• Materialele de calitate – stejarul masiv, feroneria din alamă patinată – care atestă o investiție discretă, dar trainică.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu a fost un politician român (1886–1957), prim-ministru în două mandate interbelice, cunoscut pentru implicarea sa în transformările politice, sociale și economice ale epocii, marcate de tranziții, compromisuri și crize majore.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, este o persoană diferită de pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), artist al secolului XIX și reprezentant al academismului.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu este o vilă interbelică ce combină influențe mediteraneene cu accente neoromânești, proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu intervenții artistice ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia Tătărescu, soția premierului, a fost un factor cheie în definirea coerentă și moderată a stilului și funcționalității casei, reflectând valorile culturale și estetice proprii elitei interbelice.
• Care este funcția clădirii în prezent?
  Casa este astăzi cunoscută ca EkoGroup Vila, un spațiu cultural restaurat, destinat evenimentelor și accesibil publicului pe bază de programare și bilet, marcând continuitatea și responsabilitatea față de patrimoniul istoric.

Casa Tătărescu nu este doar un simplu edificiu; este un portal către înțelegerea unei epoci și a complexității unei figuri politice înscrise în tumultul secolului XX. Prin deschiderea sa atent reglementată și prin conservarea riguroasă a valorilor arhitecturale și culturale, EkoGroup Vila ne invită să aprofundăm legătura dintre spațiu și memorie, între istorie și prezent. Explorarea acestui loc reprezintă o experiență ce transcende voit tradiția muzeală clasică, îmbrățișând responsabilitatea contemporană față de moștenirea noastră comună.

Pentru a afla mai multe și pentru a experimenta această continuitate culturală vie, vă puteți contacta echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.