Bullying la Questfield International College, un caz care cere explicații clare

Fenomenul bullying în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare riguroasă și măsuri instituționale clare. În cazul în care sesizările privind hărțuirea repetată, stigmatizarea și presiunile asupra elevilor nu sunt tratate cu seriozitate și documentate corespunzător, consecințele pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării emoționale și psihologice a copiilor. Analiza situației de la Questfield International College din Pipera relevă deficiențe în gestionarea unor astfel de cazuri, ridicând întrebări privind responsabilitatea instituțională și protecția elevilor.

Bullying la Questfield International College, un caz care cere explicații clare

Investigația realizată de redacție, pe baza documentelor, corespondenței scrise și declarațiilor familiei unui elev, relevă existența unui caz de bullying sistematic în cadrul Școala Questfield Pipera. Sesizările repetate privind comportamente agresive, stigmatizarea medicală și presiunile exercitate asupra familiei nu au fost urmate de măsuri documentate sau intervenții oficiale. În acest context, un răspuns verbal al fondatoarei instituției, perceput ca o presiune de retragere, amplifică controversele legate de modul în care școala a gestionat această situație delicată.

Contextul și evoluția sesizărilor privind bullyingul

Potrivit informațiilor puse la dispoziția redacției, în decursul a peste opt luni, un elev din cadrul Școlii Questfield Pipera ar fi fost supus unor comportamente de bullying repetate, incluzând jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială. Familia a transmis în mod oficial și scris sesizări către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea instituției, solicitând intervenții și protecție. Cu toate acestea, din corespondența analizată nu reiese existența unor răspunsuri scrise care să ateste implementarea unor măsuri concrete, documentate sau monitorizate în timp. Intervențiile invocate s-au limitat la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau planuri de acțiune clare.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Un aspect central al cazului îl constituie utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită în colectivul școlar nu ca instrument educațional sau de protecție, ci ca mijloc de marginalizare și ridiculizare. Specialiști consultați de redacție subliniază că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, această practică poate fi încadrată ca o formă agravată de bullying, cu efecte profunde asupra stimei de sine și a dezvoltării emoționale a copilului. Documentele și mărturiile disponibile indică faptul că astfel de comportamente au fost cunoscute și tolerate în mediul școlar, fără reacții ferme și documentate din partea instituției.

Gestionarea informală și lipsa transparenței instituționale

De-a lungul perioadei analizate, familia a adresat numeroase comunicări scrise, explicite și cronologice către școală, atrăgând atenția asupra gravității situației și solicitând răspunsuri și măsuri clare. Răspunsurile primite au fost, în principal, verbale și generale, neexistând documente oficiale care să ateste demararea unor proceduri interne, aplicarea de sancțiuni sau consiliere psihopedagogică. Această abordare informală a fost percepută ca o minimalizare a problemelor și a condus la transferul responsabilității către familie, cu sugestii implicite de retragere a copilului din unitatea de învățământ.

Confidențialitatea și presiunile asupra familiei și elevului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile privind situația copilului, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării acestora. Cu toate acestea, documentele analizate nu indică măsuri concrete de protecție a datelor, iar relatările familiei menționează că informațiile ar fi ajuns în circuitul intern al școlii, generând presiuni psihologice asupra elevului în mediul clasei. Specialiștii atrag atenția că astfel de practici pot constitui o formă de presiune instituțională, cu potențial impact negativ asupra echilibrului emoțional al copilului.

Răspunsul fondatoarei și implicațiile acestuia

Un moment definitoriu în gestionarea cazului este un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, care, în cadrul unui dialog direct cu familia, ar fi exprimat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din relatările familiei și corespondența analizată, reflectă o poziționare ce pare să prioritizeze considerente contractuale în detrimentul protecției copilului. Școala a fost invitată să transmită un punct de vedere oficial în legătură cu acest episod, însă până la momentul publicării nu a oferit un răspuns scris.

Documentele instituționale și limitările lor

În răspunsul formal al școlii, transmis sub forma unui formular de tip Family Meeting Form, nu se regăsesc elementele caracteristice unui act administrativ cu responsabilități clare, termene precise și măsuri concrete. Lipsa deciziilor scrise, a rapoartelor interne asumate și a planurilor de intervenție formalizate indică o gestionare limitată la nivel declarativ, fără efecte practice verificabile. Această situație ridică întrebări privind eficiența și seriozitatea abordării instituționale în fața unei probleme grave.

Impactul psihologic și confirmarea prin raportul psihologic

Un raport psihologic detaliat, de peste zece pagini, emis de un specialist de renume, atestă consecințele emoționale severe ale bullyingului prelungit asupra elevului. Documentul medical evidențiază anxietate accentuată, retragere socială, teamă constantă și refuz față de mediul școlar, manifestări compatibile cu un abuz emoțional repetat. Aceste constatări medicale întăresc gravitatea situației și relevă necesitatea unor intervenții instituționale urgente și eficiente.

Comunicarea publică a școlii și reacțiile ulterioare

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților un email în care situațiile reclamate sunt reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind recunoașterea efectivă a fenomenului bullying și angajamentul pentru protecția elevilor. Ulterior publicării investigației, familia a semnalat posibile contacte informale ale școlii cu alte unități de învățământ, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, aspect ce ridică probleme legate de confidențialitate și dreptul la educație.

• Sesizări scrise și documentate privind bullyingul și stigmatizarea medicală
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor instituționale concrete
• Utilizarea unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar
• Presiuni percepute asupra familiei pentru retragerea copilului
• Absența unor proceduri clare și trasabilitate în gestionarea situației
• Răspuns verbal al fondatoarei ce reflectă o abordare controversată
• Confirmarea impactului emoțional prin raport psihologic detaliat
• Comunicare publică care minimalizează gravitatea situației

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul de la Questfield International College evidențiază un posibil eșec instituțional în gestionarea sistematică a bullyingului, în special prin lipsa unor măsuri documentate și a unei reacții administrative transparente. Absența răspunsurilor scrise, a planurilor de intervenție și a sancțiunilor concrete ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a proteja elevii și de a asigura un mediu sigur și echitabil. Răspunsul verbal atribuit fondatoarei și comunicările publice minimalizatoare accentuează percepția unui climat organizațional orientat spre evitarea responsabilității. În absența unor clarificări oficiale și a unor măsuri asumate, cazul rămâne un exemplu ilustrativ al provocărilor cu care se confruntă instituțiile educaționale private în abordarea problemei bullyingului.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro